AMÓNTE s. n. (În loc. adv.) În amonte = în susul apei, către izvor. – Din it. amonte.
amónte av [At: SADOVEANU, V. F. 29 / V: amont / E: fr amont] (D. un punct pe cursul unei ape; în opoziție cu aval; îlav) În ~ (de)… Situat mai în susul apei (decât alt punct).
AMÓNTE adv. (În loc. adv.) În amonte = în susul apei, către izvor. – Din it. a monte.