COERÉNT, -Ă, coerenți, -te, adj. 1. Care se compune din elemente strâns legate (și armonizate) între ele; închegat. 2. Logic, ordonat, armonios. 3. (Fiz.; despre unde) Care are aceeași lungime și diferențe de fază constante în timp. [Var.: coherént, -ă, adj.] – Din fr. cohérent, lat. cohaerens, -ntis.
coerént, ~ă a [At: LM / V: cohe~, (nob; înv) conhe~ / P: co-e~ / Pl: ~nți, ~e / E: fr cohérent] 1 Care se compune din elemente strâns legate (și armonizate) între ele Si: coeziv (1), închegat. 2 (Fiz; d. unde) Care are aceeași lungime și diferențe de fază constante în timp Si: coeziv (2). 3 Alcătuit din elemente strâns legate între ele, care se succed în mod logic. 4-5 (Pex) Care (se) exprimă clar și logic.
COERÉNT, -Ă, coerenți, -te, adj. 1. Care se compune din elemente strâns legate (și armonizate) între ele; închegat. 2. (Fiz.; despre unde) Care are aceeași lungime și diferențe de fază constante în timp. [Var.: coherent, -ă adj.] – Din fr. cohérent, lat. cohaerens, -ntis.