IDÍLIC, -Ă, idilici, -ce, adj. Care se petrece ca într-o idilă; bucolic, pastoral. ♦ (Despre natură) Câmpenesc, rustic; singuratic. ♦ (Despre sentimente) Simplu, naiv. ♦ (Despre poeți) Care scrie idile. – Din fr. idyllique. Cf. germ. idyllisch.
idilic, ~ă a [At: CONTEMP. 1950, nr. 223, 2/1 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr idyllique] 1 Care se petrece ca într-o idilă (1) Si: bucolic, pastoral. 2 (D. natură) Rustic. 3 (D. locuri, natură) Singuratic. 4 (D. sentimente) Naiv. 5 (D. scriitori) Care compune idile (1).