ÎNTREPRINZĂTOR, -OÁRE, întreprinzători, -oare, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care are spirit de acțiune; care are inițiativă. 2. S. m. și f. Persoană fizică autorizată sau persoană juridică având sarcina înființării, gestionării, organizării și conducerii unei afaceri, la care participă cu capitalul său și (sau) cu capital atras. – Întreprinde + suf. -ător.
întreprinzător, ~oare [At: MACEDONSKI, O. I, 83 / Pl: ~i, ~oare / E: întreprinde + -(ă)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care are spirit de inițiativă. 3-4 smf, a (Om) îndrăzneț. 5-6 smf, a (Persoană) care începe o afacere. 7 sm Antreprenor.
ÎNTREPRINZĂTÓR, -OÁRE, întreprinzători, -oare, adj. Care are spirit de acțiune; care are inițiativă. – Întreprinde + suf. -ător.