LIMÁN, limanuri, s. n. 1. Țărm, mal; (înv.) port. ◊ Expr. A ieși la liman = a scăpa dintr-o primejdie; a ajunge la o situație mai bună. A duce (sau a scoate) la (un) liman (sau la liman bun) = a scăpa (pe cineva) dintr-o situație grea; a salva. A ajunge la (un) liman sau a ajunge limanul = a atinge ținta dorită. ♦ Fig. Adăpost, refugiu. 2. Lac rezultat prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu. [Pl. și: limane] – Din (1) tc. liman, (2) rus. liman, ucr. lyman.
LIMÁN, limanuri, s. n. 1. Țărm, mal; (înv.) port. ◊ Expr. A ieși la liman = a scăpa dintr-o primejdie; a ajunge la o situație mai bună. A duce (sau a scoate) la (un) liman (sau la liman bun) = a scăpa (pe cineva) dintr-o situație grea; a salva. A ajunge la (un) liman sau a ajunge limanul = a atinge ținta dorită. ♦ Fig. Adăpost, refugiu. 2. Lac rezultat prin bararea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu. [Pl. și: limane] – Din (1) tc. liman, (2) rus. liman, ucr. lyman.
liman sn [At: N. COSTIN, L. 82 / Pl: ~uri și (rar) ~e / E: tc liman] 1 (Înv) Port. 2 (Pex) Țărm. 3 (Îe) A ajunge (sau a ieși cu bine) la (sau într-un) ~ ori (rar) a afla (sau a atinge) ~ul A ieși dintr-o situație dificilă. 4 (Îae) A-și realiza scopul propus. 5 (Îe) A duce sau a scoate la (bun) ~ sau a aduce la -ul odihnei (sau de mântuit) a da un ~ de adăpost (sau, înv) ~ lin A salva pe cineva dintr-o situație grea. 6 (Fig) Refugiu. 7 Gură de vărsare a unui fluviu care a fost inundată de mare și transformată într-un golf alungit. 8 Lac rezultat din blocarea cu aluviuni a gurii de vărsare a unui râu.