MISIONÁR, -Ă, misionari, -e, s. m. și f. Persoană (de obicei călugăr sau preot) trimisă să răspândească creștinismul în țări cu altă religie dominantă. [Pr.: -si-o-] – Din it. missionario, fr. missionnaire.
misionar, ~ă smf [At: (a. 1725) URICARIUL, V, 406/19 / V: (înv) ~riu, ~ner / P: ~si-o~ / Pl: -i, ~e / E: it missionario, fr missionaire] Persoană în slujba bisericii trimisă să răspândească credința creștină, mai ales pe cea catolică, în țări cu altă religie dominantă.