MÍSTIC, -Ă, mistici, -ce, adj., s. m., s. f. 1. Adj. Care aparține misticismului, care se referă la misticism; care vădește misticism. 2. S. m. și f. Adept al misticismului. 3. Adj. Irațional sau inexplicabil pe cale rațională; secret, tainic. ◊ Testament mistic = testament secret. 4. S. f. Totalitatea orientărilor și practicilor propagate de misticism sau de o doctrină mistică (1); p. ext. misticism. – Din fr. mystique.
mistic, ~ă [At: NEGULICI / Pl: ~ici, ~ice / E: fr mystique] 1 a Care are un înțeles greu de pătruns sau de explicat. 2 a Care rămâne neînțeles, secret. 3 (Îs) Testament ~ Testament depus la tribunal din timpul vieții, ca măsură de prevedere, închis și sigilat Si: testament secret. 4 a Care se referă la misticism (1). 5 a Care vădește misticism (1). 6-7 smf, a (Adept) al misticismului (1). 8 sf Totalitate a practicilor propagate de misticism (1) sau de o doctrină mistică (5). 9 sf (Pex) Misticism (2).
MÍSTIC, -Ă, mistici, -ce, adj., subst. 1. Adj. Care aparține misticismului, care se referă la misticism; care vădește misticism. 2. S. m. și f. Adept al misticismului. 3. Adj. Care are un înțeles ascuns; care rămâne neînțeles; inexplicabil pe cale rațională; secret, tainic. ◊ Testament mistic = testament secret. 4. S. f. Totalitatea orientărilor și practicilor propagate de misticism sau de o doctrină mistică (1); p. ext. misticism. – Din fr. mystique.