OROPSÍT, -Ă, oropsiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Asuprit, prigonit, urgisit; chinuit. ♦ Sărman; prăpădit, nenorocit; (despre copii) fără familie, părăsit. ♦ Lăsat la voia întâmplării, neîngrijit; uitat, părăsit. [Var.: (reg.) horopsít, -ă adj.] – V. oropsi.
OROPSÍT, -Ă, oropsiți, -te, adj. (Adesea substantivat) Asuprit, prigonit, urgisit; chinuit. ♦ Sărman; prăpădit, nenorocit; (despre copii) fără familie, părăsit. ♦ Lăsat la voia întâmplării, neîngrijit; uitat, părăsit. [Var.: (reg.) horopsít, -ă adj.] – V. oropsi.
oropsit, ~ă [At: GHICA, S. 121 / V: (reg) h~ / Pl: ~iți, ~e / E: oropsi] 1-2 smf, a Asuprit. 3-4 smf, a Chinuit. 5-6 smf, a Sărman. 7-8 smf, a Nenorocit. 9 a Sărăcăcios. 10 a (Îvp) Izgonit. 11 a Lăsat la voia întâmplării Si: părăsit, uitat. 12 a (Reg) Blestemat.