papacioc, ~oacă [At: LUC. VI, 449 / V: (fam) ~ancioacă sf / Pl: ~oci, ~oace / E: nct] 1 a (Reg; d. oameni) Urât. 2 a (Reg; d. oameni) Urâcios. 3 sf (Fam; dep; îf papancioacă) Epitet pentru o persoană îmbrăcată ridicol. 4 sm (Reg) Epitet pentru un om șiret și mucalit. 5 sn (Reg) Rachiu. 6 sn (Reg) Pahar cu rachiu.
papacĭóc n., pl. oace (rus. popóĭka [dim. *popoĭčók?], exces de mîncare și de băutură). Cov. Conținutu unuĭ păhăruț de rachiŭ ordinar: a trage un papacĭoc. V. palicĭ.
papancioacă sf vz papacioc