PATOLOGÍE s. f. Ramură a medicinei care studiază cauzele și simptomele bolilor. – Din fr. pathologie.
patologie sf [At: EPISCUPESCU, PRACTICA 99/3 / Pl: ~ii / V: (înv) ~ghie sf / E: ngr παθολογία, fr pathologie, ger Pathologie] 1 Ramură a medicinii care studiază bolile din punctul de vedere al naturii, al cauzelor, al mecanismului de producere, al simptomelor etc. lor. 2 Totalitate a manifestărilor unei boli Vz simptom.