POLITICÁ, politicale, s. f. (Fam.; mai ales la pl.) Problemă politică; noutate politică. ♦ Stratagemă. ♦ (Adjectival; rar) Care ține de politică, privitor la politică. – Din ngr. politikí.
politica2 v vz politici
politica1 [At: NEGRUZZI, S. II, 177 / Pl: ~le / E: ngr πολιτικά] 1 sf (Fam; mpl) Chestiune politică (13). 2 sf (Fam; pex) Noutate politică (13). 3-11 a (Rar) Politic (11-19). 12 sf (Fam; mpl) Mijloc (ingenios) folosit pentru atingerea unui scop Si: stratagemă.