PREAMBÚL, preambuluri, s. n. 1. Parte introductivă a unui discurs, a unei scrieri, a unei convorbiri, în care sunt expuse rezumativ problemele ce vor fi dezvoltate ulterior; introducere, precuvântare, prefață, cuvânt înainte. ♦ Fig. Ceea ce constituie partea introductivă, premergătoare a unei acțiuni, manifestări etc. 2. Parte introductivă a unui act important, a unui tratat internațional, care lămurește utilitatea sau necesitatea lui sau care prezintă sumar dispozițiile lui generale; expunere de motive (a unui proiect de lege). 3. (Muz.) Preludiu. [Pr.: pre-am.-] – Din fr. préambule.
preambul sn [At: NEGULICI / V: (înv) ~blu / P: pre-am~ / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: fr préambule] 1 Parte introductivă a unui discurs, a unei scrieri, a unei convorbiri etc., în care de obicei sunt expuse rezumativ probleme ce vor fi dezvoltate ulterior Si: introducere. 2 (Pex; rar) Prefață. 3 (Pgn) Ceea ce constituie partea introductivă, premergătoare a unei acțiuni, manifestări etc. 4 Parte introductivă a unui act important, a unei legi sau a unui tratat internațional, în care se face expunerea de motive, se justifică utilitatea etc.
PREAMBÚL, preambuluri, s. n. 1. Parte introductivă a unui discurs, a unei scrieri, a unei convorbiri, în care sunt expuse rezumativ problemele ce vor fi dezvoltate ulterior; introducere, precuvântare, prefață, cuvânt înainte. ♦ Fig. Ceea ce constituie partea introductivă, premergătoare a unei acțiuni, manifestări etc. 2. Parte introductivă a unui act important, a unui tratat internațional, care lămurește utilitatea sau necesitatea lui sau care prezintă sumar dispozițiile lui generale; expunere de motive (a unui proiect de lege). [Pr.: pre-am-] – Din fr. préambule.