RELÍGIE, religii, s. f. 1. Ansamblu de idei, sentimente și acțiuni împărtășite de un grup și care oferă membrilor săi un obiect de venerare, un cod de comportament, un cadru de referință pentru a intra în relația cu grupul și universul; confesiune, credință. ♦ Fig. Crez, cult. 2. Disciplină predată în școală, având ca scop educarea și instruirea elevilor în spiritul religiei (1) date. – Din fr. religion, lat. religio, -onis, germ. Religion.
religie sf [At: ÎNCEPUTURI, 22 / V: (înv) ~lege, ~ighie, ~ighion (Pl: relighioane) sn, ~iune (Pl: ~iuni) / Pl: ~ii / E: lat religio, -onis, ger Religion, fr religion] 1 Sistem de credințe și practici privind sentimentul divinității care îi unește, în aceeași comunitate spirituală și morală, pe toți cei care aderă la acest sistem. 2 Totalitate a instituțiilor și organizațiilor corespunzătoare religiei (1). 3 Disciplină care se predă în școli, având ca scop instruirea și educarea elevilor în spiritul religiei (1) date. 4 (Fig) Cult1 (5). 5 (Fig) Lucru sacru.