TARDÍV, -Ă, tardivi, -e, adj. (Adesea adverbial) Care apare, se întâmplă, se dezvoltă cu întârziere. – Din fr. tardif.
tardiv, ~ă a, av [At: ARISTIA, PLUT. / S și: (înv) ~if / Pl: ~i, ~e / E: fr tardif] 1-2 (Care apare, se întâmplă, se dezvoltă etc.) cu întârziere Si: târziu (3-4).
Vizionări: 20
