TEHNOLOGÍE, tehnologii, s. f. 1. Știință a metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, operațiilor etc. utilizate în scopul obținerii unui anumit produs. – Din fr. technologie.
tehnologie sf [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~loghie, tihnologhie / S și: (înv) tecn~ / Pl: ~ii / E: ngr τεχνσλογία, ger Technologie, fr technologie] 1 Știință a procedeelor și a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2 Ansamblul proceselor, metodelor, procedeelor, operațiilor etc. utilizate în scopul obținerii unui anumit produs. 3 Tehnică2 (10). 4 (Îvr) Totalitatea termenilor tehnici2 (7) ai unei meserii, științe sau arte. 5 (Grm; îvr) Analiză gramaticală.