TRÁFIC, traficuri, s. n. 1. Frecvența operațiilor de transport efectuat, cu anumite mijloace de transport (feroviare, maritime, rutiere, aeriene), într-un interval de timp și în condiții precizate. ♦ Totalitatea legăturilor de telecomunicație stabilite într-un anumit interval de timp și în anumite condiții tehnice. 2. Activitate economică având drept scop schimbul de mărfuri și de alte valori. ♦ Comerț ilicit. ◊ Expr. A face trafic de influență = a trage foloase ilicite din influența pe care cineva o are asupra cuiva, din trecerea de care se bucură pe lângă cineva. [Acc. și: trafíc] – Din fr. trafic.
trafic2 sn vz trafîcă2
trafic1 sn [At: COSTINESCU / V: (înv) ~ă sf / A și: traf~ / Pl: ~uri / E: fr trafic] Activitate economică având drept scop schimbul de mărfuri. 2 Comerț ilicit. 3 (Jur; îs) ~ de influență Infracțiune constând în fapta unei persoane care, prevalându-se de influența avută pe lângă un funcționar, primește sau pretinde bani sau alte foloase pentru a-l determina să facă sau să nu facă un act care intră în atribuțiile lui. 4 Totalitatea transporturilor de mărfuri sau de persoane care se fac pe anumită cale de comunicație cu anumite mijloace de transport, într-un interval de timp și în condiții precizate. 5 Totalitatea legăturilor de telecomunicație stabilite într-un interval de timp, cu anumite mijloace tehnice și în condiții date.