AMÚRG, amurguri, s. n. Semiîntuneric care se lasă după apusul Soarelui și ține până la venirea nopții; înserare, crepuscul, amurgit. ◊ Loc. adv. În amurg = când se lasă seara. ♦ Fig. Bătrânețe, sfârșitul vieții. – A3 + murg „amurg”.
amúrg sn [At: N. COSTIN, ap. LET. II, 110/ Pl: ~uri / E: a2 + murg] 1 Apus al soarelui Si: (reg) amurgeală. 2 (Pdt pe la, prin, din; și îlav) Într-~ul Când se îngână ziua cu noaptea. 3 (Înv) Zori. 4 (Îe) A da în – A se însera. 5 (Fig) Declin. 6 (Fig; uneori cop vieții) Bătrânețe. 7 (Fig) Semiîntuneric.
AMÚRG, amurguri, s. n. Semiîntuneric care se lasă după apusul soarelui și ține până la venirea nopții; înserare, crepuscul, amurgit. ◊ Loc. adv. În amurg = când se lasă seara. ♦ Fig. Bătrânețe, sfârșitul vieții. – A + murg „amurg”.