ANACRONÍSM, anacronisme, s. n. Eroare în fixarea datei unor evenimente (istorice). ♦ Fapt, obicei sau opinie perimată. – Din fr. anachronisme.
anacronism sn [At: KOGĂLNICEANU, ARHIVA R. I, 94/1 / V: (înv) ~chr~ / Pl: ~e / E: fr anachronisme] 1 Eroare constând în punerea unei întâmplări în alt timp decât în cel când a avut loc. 2 Trăsătură ce nu corespunde spiritului unui timp.
ANACRONÍSM, anacronisme, s. n. Nepotrivire sau confuzie între fapte, evenimente etc. și epoca în care sunt plasate; introducere în prezentarea unei epoci a unor trăsături din altă epocă. ♦ Fapt, obicei sau opinie perimată. – Din fr. anachronisme.