ANOREXÍE s. f. Lipsă a poftei de mâncare întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc; inapetență. ◊ Anorexie mintală = repulsie față de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare. – Din fr. anorexie.
anorexie sf [At: DEX2 / Pl: ~ii / E: fr anorexie] (Med) 1 Inapetență asociată diferitelor boli. 2 (Îs) ~ mintală Repulsie de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare.
ANOREXÍE s. f. Lipsă a poftei de mâncare, întâlnită în multe boli febrile, digestive, cronice etc.; inapetență. ♦ Anorexie mintală = repulsie față de alimente, însoțită de pierderea totală a poftei de mâncare. – Din fr. anorexie.