ARHEOLOGÍE s. f. Știință care studiază trecutul istoric al omenirii pe baza interpretării urmelor materiale păstrate. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologie.
arheologíe sf [At: (a. 1828) URICARIUL III, 35/5 / V: (înv) arhi- / S: (înv; dfnz) arche- (P: arche-) / P: ~he-o- / E: fr archéologie] Știință istorică care studiază trecutul omenirii pe baza descoperirii și interpretării vestigiilor, așezărilor, monumentelor etc.