asimilat, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~ați, ~e / E: asimila] 1 (D. mâncare, d. materii introduse în organism) Transformat în substanțe necesare organismului. 2 Transformat în cineva sau în ceva. 3 Integrat într-un alt grup social sau național. 4 (D. cunoștințe) însușit temeinic. 5 (D. sunete ale vorbirii) Transformat sub influența altui sunet aflat în apropiere. 6 (D. tehnologii, idei etc.) Introdus în cotidian.
*asimilát, -ă adj. Făcut asemenea cu alțiĭ. Ofițer asimilat, ofițer necombatant (medic, farmacist) egal în grad și drepturĭ cu unu combatant.
ASIMILÁ, asimilez, vb. I. 1. Tranz. (Fiziol.) A transforma materiile nutritive introduse în organism în substanțe proprii organismului. 2. Refl. și tranz. A se integra sau a face să se integreze în alt grup social sau național prin pierderea trăsăturilor caracteristice proprii (limbă, obiceiuri etc.). 3. Tranz. A considera egal, asemănător cu altă ființă, cu alt obiect, cu alt fenomen. 4. Tranz. A-și însuși cunoștințe, idei etc. 5. Tranz. și refl. (Fon.) A (se) transforma sub influența altui sunet, aflat în apropiere. 6. Tranz. A introduce în procesul de fabricație produse noi, o tehnologie nouă etc. 7. Tranz. și refl. (Psih.) A (se) integra într-un set de stimuli cunoscuți anterior. – Din fr. assimiler, lat. assimilare.