EMIGRÁNT, -Ă, emigranți, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) care emigrează; emigrat. – Din fr. émigrant.
emigrant, ~ă [At: TEODOROVICI, P. 137 / Pl: ~nți, ~e / E: fr émigrant] 1 smf (De obicei urmat de determinări care indică naționalitatea) Persoană care emigrează (1) Si: emigrat. 2 smf Migrator (2). 3 a (Rar) Care emigrează (1).