ereditare sf [At: PONTBRIANT, D. / Pl: ~tări / E: it eredita] (Înv) 1 Moștenire. 2 Moștenire a unor caractere fizice, mentale, paranormale sau patologice. 3 (Fig) Transmitere constantă, de la o generație la alta, a unor cunoștințe.
EREDITÁR, -Ă, ereditari, -e, adj. 1. (Despre particularități fizice sau psihice) Care se transmite prin ereditate (1). 2. (Despre un bun, un privilegiu etc.) Care se transmite prin moștenire, care se moștenește; moștenit. – Din fr. héréditaire, lat. hereditarius.
EREDITÁR, -Ă, ereditari, -e, adj. 1. (Despre particularități fizice sau psihice) Care se transmite prin ereditate (1). 2. (Despre un bun, un privilegiu etc.) Care se transmite prin moștenire, care se moștenește; moștenit. – Din fr. héréditaire, lat. hereditarius.