IDÉE, idei, s. f. 1. Termen generic pentru diferite forme ale cunoașterii logice; noțiune, concept. 2. Principiu, teză cuprinzătoare, teză fundamentală, concepție, gândire, fel de a vedea. ♦ Opinie, părere, gând, convingere, judecată. ◊ Expr. A (nu) avea idee = a (nu) avea cunoștințe (sumare), a (nu) fi informat (despre ceva). Ce idee! = exclamație de dezaprobare. Dă-mi o idee = ajută-mă cu o sugestie sau să găsesc o soluție. ♦ Intenție, plan, proiect. ♦ Concepție de bază care determină conținutul unei opere literare, artistice sau științifice; elaborare originală a gândirii în domeniul literar, artistic sau științific. 3. (În expr.) Idee fixă = imagine, gând delirant izolat, intens și durabil, lipsit de rațiune. ♦ Teamă, grijă cu privire la ceva, panică. ◊ Expr. (Fam.) A băga (pe cineva) sau a intra la (o) idee (sau la idei) = a face să se îngrijoreze, să se teamă sau a se îngrijora, a se teme. 4. (În expr.) O idee (de…) = o cantitate mică, redusă etc. O idee mai mare. – Din fr. idée, lat. idea.
idee sf [At: ȚICHINDEAL, F. 67 / P: ~e-e / Pl: idei / E: fr idée, lat idea] 1 Orice formă a cunoașterii logice Si: concept, noțiune. 2 Teză fundamentală Si: principiu. 3 Gândire. 4 Inspirație. 5 Judecată. 6 Concepție. 7 Opinie. 8 Convingere. 9-10 (Îe) A (nu) avea ~ de ceva A (nu) avea cunoștințe sumare despre un lucru. 11 (Fam; îe) Ce ~! Exprimă dezaprobarea (față de un gând, o propunere etc.). 12 Sugestie. 13 Proiect. 14 (Fam; irn; îs) ~ fixă Obsesie legată de un anumit lucru. 15 (Rar) Panică. 16-17 (Fam; îe) A băga (pe cineva) la o ~ (sau la idei) ori a intra la o ~ (sau la idei) A face pe cineva să-i fie (sau a-i fi) teamă. 18 (Fam; îlav) O ~ de… O cantitate mică. 19 (Fam; îe) N-am (nici o) ~ Nu știu. 20 (Muz) Frază muzicală scurtă care servește compozitorului ca motiv în compunerea unei piese.