INTABULÁT, -Ă, intabulați, -te, adj. (Despre drepturi de proprietate) Înscris în cartea funciară. – V. intabula.
intabulat, ~ă a [At: STAMATI, D. / V: în~ / Pl: ~ați, ~e / E: intabula] 1 (Înv; Mol; d. un amanet) Trecut în condica divanului. 2 (Jur; d. un act de proprietate) Înscris definitiv în cartea divanului. 3 (Reg; îf întabulat) Mâncat.