INTERFERÁ, pers. 3 interferează, vb. I. Intranz. (Despre unde) A produce fenomenul interferenței; p. gener. a se suprapune, a se încrucișa, a se combina. – Din fr. interférer.
interfera vi [At: DN3 / Pzi: ~rez / E: fr interférer] 1 (Fiz; d. unde sau mișcări vibratorii) A produce interferențe (2) Si: a se suprapune. 2 (Pgn) A se întâlni, încrucișându-se.
INTERFERÁ, pers. 3 interferează, vb. I. Intranz. (Despre mișcări vibratorii) A se suprapune compunându-și efectele, a produce fenomenul interferenței; p. gener. a se suprapune, a se încrucișa, a se combina. – Din fr. interférer.