JURISCONSÚLT, -Ă, jurisconsulți, -te, s. m. și f. Specialist în științele juridice, de mare autoritate, care este consultat în problemele dificile de drept. – Din fr. jurisconsulte, lat. jurisconsultus.
jurisconsult sm [At: HAMANGIU, C. C. 106 / Pl: ~lți / E: fr jurisconsulte, lat jurisconsultus] 1 Specialist în științele juridice, de mare autoritate, care este consultat în problemele dificile de drept. 2 (În Roma antică) Persoană care acorda părților asistență în fața justiției.