LIMITRÓF, -Ă, limitrofi, -e, adj. Care se află în limita, la hotarul unei țări, unui ținut, unei suprafețe etc.; vecin, învecinat. – Din fr. limitrophe.
limitrof, ~ă a [At: DRLU / Pl: ~i, ~e / E: fr limitrophe] 1 Care se află la limita (1) unei țări, a unui ținut, etc. Si: mărginaș (1). 2 (Îvr) De frontieră. 3 (D. țări, teritorii etc.) Care are graniță comună cu… Si: învecinat, vecin.