MEGALOMANÍE, megalomanii, s. f. 1. Faptul de a fi megaloman (1). 2. Stare psihică patologică întâlnită în unele boli mintale și manifestată prin delir de grandoare, asociat cu delir de persecuție. – Din fr. mégalomanie.
megalomanie sf [At: ȘĂINEANU, D. U. / Pl: ~ii / E: fr mégalomanie] 1 Stare a celui megaloman (1) Si: grandomanie. 2 Stare patologică constând în obsesia măreției.