OPOZÁBIL, -Ă, opozabili, -e, adj. 1. Care poate fi opus, care se poate opune. 2. (Despre un drept, un mijloc de apărare, o hotărâre judecătorească etc.) Care trebuie respectat și de alte persoane, nu numai de titularul dreptului sau de părțile în litigiu. – Din fr. opposable.
opozabil, ~ă a [At: DL / Pl: ~i, ~e / E: fr opposable] 1 Care poate fi opus. 2 (D. un drept, un act juridic etc.) Care trebuie respectat și de alte persoane decât de titularul dreptului sau de părțile aflate în litigiu. 3 (D. degetul mare al mâinii la hominide) Care se mișcă independent de celelalte patru și le poate atinge vârfurile, permițând efectuarea unor mișcări fine, precise.
OPOZÁBIL, -Ă, opozabili, -e, adj. 1. Care poate fi opus, care se poate opune. 2. (Despre un drept, un mijloc de apărare, o hotărâre judecătorească, un act juridic etc.) Care trebuie respectat și de alte persoane, nu numai de titularul dreptului sau de părți. – Din fr. opposable.