PORTÁL, portaluri, s. n. 1. Intrare principală monumentală într-un edificiu, cu decorațiuni specifice diferitelor stiluri. 2. Deschidere din piatră sau din metal la intrarea unor poduri mari de cale ferată. 3. Lucrare de zidărie sau de beton, care consolidează pământul în jurul gurii unui tunel și taluzul de deasupra. – Din germ. Portal, it. portale.
portal sn [At: MAIORESCU, D. I, 263 / Pl: ~uri, ~e / E: ger Portal, it portale, fr portail] 1 Intrare principală monumentală a unui edificiu, ansamblu de clădiri etc. (încadrată cu chenar de piatră, bogat împodobit cu reliefuri). 2 Deschidere de piatră sau de metal la intrarea unor poduri mari de cale ferată. 3 Construcție de zidărie sau de beton care are rolul de a consolida solul din jurul gurilor unui tunel și a taluzului de deasupra, oprind astfel căderea pământului sau a pietrelor. 4 Deschidere a unei scene în teatru. 5 (Glg) Arcadă.
PORTÁL, portaluri, s. n. 1. Intrare principală monumentală într-un edificiu, de obicei încadrată cu un chenar de piatră, de zid sau de lemn și bogat împodobită. 2. Deschidere din piatră sau din metal la intrarea unor poduri mari de cale ferată. 3. Lucrare de zidărie în formă de inel, ridicată la capetele unui tunel pentru a sprijini terenul din jurul acestuia și pentru a opri căderea pământului, a pietrelor etc. – Din germ. Portal, it. portale.