PRECÁR, -Ă, precari, -e, adj. 1. Lipsit de siguranță, de trăinicie, dependent de voința cuiva sau de împrejurări imprevizibile; nesigur, nestabil. + (Rar; despre un edificiu, o clădire) Lipsit de rezistență; șubred. 2. Fig. Lipsit de consistență, de profunzime, de temei, de valoare. – Din fr. précaire, it. precario.
precar, ~ă a [At: I. GOLESCU, C. / V: (înv) ~iu, ~ie / Pl: ~i, ~e / E: fr précaire, lat precarius] 1 Lipsit de siguranță, de trăinicie Si: nesigur. 2 Al cărui viitor nu poate fi asigurat. 3 Dependent de voința cuiva, de împrejurări neprevăzute etc. 4 (Pex) Nesatisfăcător. 5 (Pex) Necorespunzător. 6 (Pex) Redus. 7 (Pex) Sumar. 8 (Rar; d. construcții) Șubred. 9 (Rar) Improvizat. 10 (Rar) Lipsit de importanță, de profunzime și de sens. 11 (Jur) Provizoriu. 12 (Jur) Care deține ceva în mod provizoriu.
PRECÁR, -Ă, precari, -e, adj. (Livr.) 1. Lipsit de siguranță, de trăinicie, dependent de voința cuiva sau de împrejurări imprevizibile; nesigur, nestabil. ♦ (Rar; despre un edificiu, o clădire) Lipsit de rezistență; șubred. 2. Fig. Lipsit de consistență, de profunzime, de temei, de valoare. – Din fr. précaire, it. precario.