PROFANÁRE, profanări, s. f. Acțiunea de a profana și rezultatul ei; profanațiune. – V. profana.
profanare sf [At: ALEXANDRI, T. 1965 / Pl: ~nări / E: profana] 1 Tratare fără respect, cu dispreț, cu violență a ceva considerat sfânt Si: profanațiune (1). 2 Știrbire a cinstei, curățeniei unei ființe venerabile Si: pângărire, profanațiune (2).