SACRILÉGIU, sacrilegii, s. n. Profanare a lucrurilor considerate sfinte sau, p. ext., a unui lucru care trebuie respectat; necinstire, pângărire. [Var.; (înv.) sacriléj s. n.] – Din fr. sacrilège, lat. sacrilegium.
sacrilegiu sn [At: LB / V: (înv) ~eghiu, ~ej, (reg) ~egi / E: lat sacrilegium, fr sacrilège] 1 (Liv) Faptă profanatoare. 2 (Reg; îs) ~ mic Ultima sâmbătă din postul de Paști, în care se fac pomeni (și slujbe religioase) pentru morți. 3 (Reg) Sărbătoarea moșilor de iarnă.
SACRILÉGIU, sacrilegii, s. n. Profanare a lucrurilor considerate sfinte sau, p. ext., a unui lucru care trebuie respectat; necinstire, pângărire. [Var.: (înv.) sacriléj s. n.] – Din fr. sacrilège, lat. sacrilegium.