SÓCLU, socluri, s. n. 1. Suport sau postament (din piatră) care susține o coloană, o statuie etc. ♦ Partea de jos (mai proeminentă) a unei clădiri, a unui grilaj de fier etc. 2. Partea de metal a unui bec electric care se fixează în dulie. ♦ Piesă prin intermediul căreia se fixează tuburile electronice de șasiul aparatelor în care sunt montate. 3. (Geogr.; în sintagma) Soclu continental = zonă a uscatului, afundată cu pantă lină sub apele mării, până la adâncimea de 200 de metri. – Din fr. socle.
SÓCLU, socluri, s. n. 1. Suport sau postament (din piatră) care susține o coloană, o statuie etc. ♦ Partea de jos (mai proeminentă) a unei clădiri, a unui grilaj de fier etc. 2. Partea de metal a unui bec electric care se fixează în dulie. ♦ Piesă prin intermediul căreia se fixează tuburile electronice de șasiul aparatelor în care sunt montate. 3. (Geogr.; în sintagma) Soclu continental = zonă a uscatului, afundată cu pantă lină sub apele mării, până la adâncimea de 200 de metri. – Din fr. socle.
soclu sn [At: FM (1846), 712/14 / V: (rar) țo~ / Pl: ~ri / E: fr socle, it zoccolo] 1 Partea inferioară, de obicei ieșită în afară, a unei clădiri, a unui grilaj de fier etc. 2 Suport din marmură, din piatră, din beton etc., care susține o coloană, o statuie, un obiect ornamental etc. Si: piedestal, postament. 3 Obiect care servește la susținerea unei piese, a unui sistem tehnic etc. Si: bază, postament, suport. 4 (Teh) Parte componentă de contact a siguranțelor unipolare cu filet și a siguranțelor tubulare. 5 (Teh) Parte constitutivă a becurilor care servește la fixarea acestora în dulie. 6 (Teh) Piesă din material izolant prin intermediul căreia se fixează tuburile electronice de șasiul aparatelor la care sunt montate. 7 (Ggf; șîs ~ continental) Zonă a uscatului afundată sub apele mării, până la adâncimea de circa 200 m. 8 (Ggf; îs) ~ cristalin Pătură granitică reprezentată prin roci metamorfice și magmatice vechi, acoperite de cele mai multe ori de depozitele sedimentare ale stratisferei.