SOLICITÚDINE s. f. Atitudine plină de grijă, de bunăvoință, de prietenie față de cineva sau de ceva; atenție prevenitoare. – Din fr. sollicitude, lat. sollicitudo, -inis.
solicitudine sf [At: HELIADE, D. J. 138/25 / V: (îvr) ~lec~, ~de / E: fr sollicitude, lat sollicitudo, -inis, it sollecitudine] 1 Atitudine binevoitoare, prietenoasă și afectuoasă față de cineva. 2 Atenție deosebită în îndeplinirea dorințelor, intențiilor etc. cuiva (înainte ca acestea să fi fost formulate) Si: prevenire, (înv) prevenință.
SOLICITÚDINE, solicitudini, s. f. Atitudine plină de grijă, de bunăvoință, de prietenie față de cineva sau de ceva; atenție prevenitoare. – Din fr. sollicitude, lat. sollicitudo, -inis.