STRATEGÍE s. f. 1. Parte componentă a artei militare, care se ocupă cu problemele pregătirii, planificării și ducerii războiului și operațiilor militare. 2. (În sintagma) Strategie economică = stabilirea obiectivelor și planificarea cursului acțiunilor de urmat atât la nivel microeconomic, cât și la nivel macroeconomic. – Din fr. stratégie.
strategie sf [At: CR (1830), 2021/22 / Pl: ~ii / E: fr stratégie] 1 Partea cea mai importantă a artei militare, care se ocupă cu problemele pregătirii, planificării și ducerii războiului, campaniilor și operațiilor militare. 2 Disciplină militară care studiază marile operații de război, pregătește planurile marilor bătălii etc. 3 (Mat; în teoria jocurilor) Planul mișcărilor unui jucător ținând seamă de orice situație care poate apărea în cursul jocului. 4 (Fig; adesea cu determinări care arată domeniul de activitate) Pricepere de a folosi și de a îmbina cu abilitate toate mijloacele disponibile, toate împrejurările, condițiile etc. favorabile în vederea atingerii scopului propus. 5 Îmbinare astfel realizată.
STRATEGÍE s. f. Parte componentă a artei militare, care se ocupă cu problemele pregătirii, planificării și ducerii războiului și operațiilor militare. – Din fr. stratégie.