TALC s. n. Silicat natural hidratat de magneziu, de culoare albă-verzuie, unsuros și moale la pipăit, folosit în industria farmaceutică, textilă etc. – Din fr. talc. Cf. it. talco, germ. Talk.
talc sn [At: ȘINCAI, ap. DR. V, 562 / E: fr talc, ger Talk] 1 (Și, iuz, îs ~ de Veneția) Silicat natural hidratat de magneziu, de culoare albă-verzuie, unsuros și moale la pipăit, folosit în industria farmaceutică, textilă etc. 2 (Șîs pudră de ~) Pudră obținută prin pulverizarea talcului (1), folosită contra iritațiilor pielii sau în terapeutica unor boli.