TOPOGRÁFIC, -Ă, topografici, -ce, adj. Care ține de topografie, privitor la topografie, de topografie. – Din fr. topographique.
topografic, ~ă a [At: AMFILOHIE, G. 174/12 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr topographique, it topografico, ngr τοπογραφικός] 1-3 Care ține de topografie (1-3) Si: (înv) topograficesc (1-3). 4-6 Referitor la topografie (1-3) Si: (înv) topograficesc (4-6). 7 (Îs) Peniță ~ă Peniță specială cu care se execută, în topografie (1), hărți, planuri și desene.