VERÍDIC, -Ă, veridici, -ce, adj. Care este (sau pare că este) conform cu adevărul; adevărat, real. ♦ Care spune adevărul. – Din fr. véridique, lat. veridicus.
veridic, ~ă a [At: KOGĂLNICEANU, S. A. 212 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr véridique] 1 (D. fapte, manifestări etc. ale oamenilor) Care corespunde realității Si: adevărat, real. 2 (D. creațiile oamenilor) Care reproduce fidel realitatea Si: realist. 3 (D. oameni) Care este sincer.