ARHETÍP, arhetipuri, s. n. Model, tip inițial după care se călăuzește cineva; (în special) manuscris original al unei opere. ♦ (Psih.) Structură profundă a psihicului, înnăscută, care generează imagini simbolice și guvernează organizarea experienței umane. – Din fr. archétype, lat. archetypum.
arhetip sn [At: DA / S: (înv; dfnz) arche~ (P: arche~) / Pl: ~uri / E: fr archétype] 1 Model original care stă la baza unui mit, unei legende, unei lucrări Si: prototip. 2 (Spc) Model după care se face o lucrare. 3 (Rar) Prototip. 4 (Pre) Manuscris original al unei opere.
ARHETÍP, arhetipuri, s. n. Model, tip inițial după care se călăuzește cineva; (în special) manuscris original al unei opere. – Din fr. archétype, lat. archetypum.