PERPÉTUUM MÓBILE loc., s. n. 1. Dispozitiv fizico-chimic capabil să funcționeze efectuând lucru mecanic sau producând energie, fără să primească energie din exterior. 2. Denumire dată unor piese muzicale instrumentale de virtuozitate, cu ritm rapid, alcătuite din note scurte și de valoare egală, a căror succesiune repetată lasă impresia unei mișcări continue. – Loc. lat.
perpetuum mobile si [At: LTR2 / E: lat perpetuum mobile] (Ltm) 1 Sistem fizico-chimic imaginar capabil să funcționeze continuu un timp nelimitat fară a primi din exterior lucru mecanic, căldură sau energie. 2 Gen de piese muzicale instrumentale de virtuozitate, cu ritm rapid, alcătuite din note scurte și de valoare egală, a căror succesiune lasă impresia unei mișcări continue.