PLACÉBO s. n. (Farm.) Medicament (sau preparat) inactiv prescris fie pentru a-i face plăcere pacientului, fie în scopuri experimentale, pentru a studia efectele farmaceutice ale medicamentului și reacțiile psihice ale pacientului. ◊ (Adjectival) Efectul placebo. – Din fr., engl. placebo.
PLACÉBO s. n. (Farm.) Medicament (sau preparat) inactiv prescris fie pentru a-i face plăcere pacientului, fie în scopuri experimentale, pentru a studia efectele farmaceutice ale medicamentului și reacțiile psihice ale pacientului. ◊ (Adjectival) Efectul placebo. – Din fr., engl. placebo.
placebo sni, ain [At: DEX – S / E: fr, eg placebo] 1-2 (Medicament sau preparat inactiv) prescris pentru a-i face plăcere pacientului. 3-4 (Medicament inactiv) prescris în scopuri experimentale unui lot martor, pentru a studia efectele farmaceutice ale medicamentului activ asupra altui lot și reacțiile psihice ale pacientului.