BRAINSTORMING s. n. Tehnică pentru stimularea în grup a gândirii creatoare a indivizilor, bazată pe emiterea liberă de idei pentru rezolvarea unei probleme. [Pr.: bréĭnstorming] – Cuv. engl.
brainstorming sn [At: DN3 / E: eg brainstorming] Tehnică de stimulare a creativității individuale prin organizarea unor discuții libere pe o temă dată, în care fiecare spune ce-i trece prin minte.
BRÁINSTORMING s.n. (Psih.) Tehnică de stimulare dirijată a creativității individuale și mai ales a unor indivizi constituiți în grupe. [< engl. brainstorming].