BRANCARDIÉR, -Ă, brancardieri, -e, s. m. și f. Persoană care poartă brancarda; ostaș care ridică și transportă răniții cu brancarda, pe câmpul de luptă. [Pr.: -di-er] – Din fr. brancardier.
brancardiér, ~ă smf [At: DEX2 / P: ~di-er / Pl: ~i, ~e / E: fr brancardier] 1 Persoană care poartă brancarda. 2 Ostaș care ridică și transportă răniții cu brancarde, pe câmpul de luptă.