CALÍN, -Ă, calini, -e, adj. (Rar; despre oameni) Căruia îi place să alinte sau să fie alintat; (despre manifestările oamenilor) dezmierdător, drăgăstos. ♦ Măgulitor, lingușitor; ipocrit. – Din fr. câlin.
calín, ~ă a [At: DA ms / Pl: ~e / E: fr câlin] (Fit) 1 (D. oameni) Căruia îi place să se alinte sau să fie alintat. 2 (D. manifestări ale oamenilor) Dezmierdător. 3 (D. oameni) Lingușitor. 4 (D. oameni) Ipocrit.