OBSÉSIE, obsesii, s. f. Tulburare a voinței care se manifestă prin idei fixe, prin dorința irezistibilă de a face un act determinat, bolnavul fiind conștient de caracterul anormal al acțiunilor sale. ♦ Imagine sau idee inadecvată care revine neîncetat în câmpul conștiinței, stăruitor și anormal; preocupare chinuitoare. [Var.: (Înv.) obsesiúne s. f.] – Din fr. obsession,
obsesie sf [At: VLAHUȚĂ, D. 79 / V: (iuz) ~iune / Pl: ~ii / E: fr obsession] 1-2 Imagine sau idee care urmărește pe cineva fără întrerupere, stăruitor. 3 Preocupare chinuitoare provocată de un gând sau de o imagine. 4 (Med) Tulburare a sistemului nervos, care se manifestă prin manii, idei fixe, frică.
OBSÉSIE, obsesii, s. f. Tulburare a voinței care se manifestă prin idei fixe, prin dorința irezistibilă de a face un act determinat, bolnavul fiind conștient de caracterul anormal al acțiunilor sale. ♦ Imagine sau idee inadecvată care revine neîncetat în câmpul conștiinței, stăruitor și anormal; preocupare chinuitoare. [Var.: (înv.) obsesiúne s. f.] – Din fr. obsession.